sábado, 21 de marzo de 2020

PREMONIȚIE

Imagen Pinterest





PREMONIȚIE




Aseară, o lumină directă de candelabre îmi ardea amintirile insomniace: acum știu că sub această haină de migrațiune, goliciunea îmi oferă noapte de noapte cenușa promisă a unei tihne subterane.

*traducere în română de A. Langa



PREMONICIÓN




Anoche, un mediodía de candelabros en mi desvelo mordía mis recuerdos: ahora sé que en esa cobija de migraciones, la desnudez me ofrece la ceniza prometida de un descanso subterráneo.

Del libro: ‘Umbral de la sospecha, 2020.
©André Cruchaga



domingo, 15 de marzo de 2020

FEREASTRA UMBREI

Imagen Pinterest





FEREASTRA UMBREI




La ceasul când îți rostesc numele ferestrele dor: ne răneşte abisul umbrei pe care-o purtăm în piept, floarea neagră ce creşte făr-a ne izbăvi de trup şi de minte. Nicicând n-am cunoscut altă lume decât cea de la miezul nopții, cea din această veşnicie prostituată-a cuvintelor. În lumea noastră iremediabilul a fost întotdeauna un joc. Dacă ne-aducem aminte, ne-am poticnit în cenuşa pielii şi-a viselor.

Traducere din limba spaniolă:
Traducere George Nina Elian




VENTANA DE LA SOMBRA




Duelen las ventanas a la hora de pronunciar tu nombre: nos hiere el abismo de la sombra que llevamos en el pecho, la flor negra que arrecia sin libertarnos de cuerpo y mente. Jamás conocimos otro mundo que no fuera el de medianoche, el de esa eternidad prostituida de las palabras. Siempre lo irremediable ha sido un juego de nuestro mundo. Si recordamos, nos enredamos en la ceniza de la piel y de los sueños.

©André Cruchaga

jueves, 12 de marzo de 2020

LUMÂNARE

Imagen Pinterest






LUMÂNARE




Ochiul orb şi-această boală de a privi în întuneric şi în salmastru.
( Î n t r e d e s c h i d u ş a p e n t r u o r i c e e v e n t u a l i t a t e. )
Pleoapele căzute simulează propria-le sete de altădată.

Traducere din limba spaniolă:
George Nina Elian




VELA




El ojo ciego y esta enfermedad de mirar en lo oscuro y salobre.
( E n t r e a b r o l a p u e r t a p o r s i a c a s o. )
Los párpados caídos simulan su propia sed de antaño.

©André Cruchaga