PEȘTI

Imagen cogida de la red

PEȘTI

În miezul nopții, apele tulburi de pești și magma 
ce joc sirenele imaginare. (Unul niciodată nu știe ce are între mâini

apele viitorului, cu drumuri rupte se întâlnește 
râsul, și nechezatul de spumă și sare.)
Pe apă, poate frica de morți și cenușa lunii.
Poate vânătoarea întodeauna: șoarecii împreună cu morții ieșind cu furie
din canalizare, oamenii și femeile fără cuvinte.
Dincolo locul de reproducere al grădinilor muribunde, este lumea și suflarea sa suicidă, se află toate teritoriile cârpei. (Fără îndoială, este lung drumul
eliberării), zilele îmbrățișării luminii umilite în graffiti obscene:
poezia, după toate, se scrie pe pagina de sânge.
Barataria, 08.VII.2014

Poema de André Cruchaga traducido al rumano por Elena Buldum

PECES

En medio de la noche, las aguas turbulentas de los peces y el magma
que juega al imaginario de sirenas. (Uno nunca sabe que tienen entre manos
las aguas del futuro, con qué caminos rotos se encuentra la risa,
y ese relincho de sal de la espuma.)
Sobre las aguas, quizá el miedo y los muertos y la luna de ceniza. 
Quizá la cacería de siempre: las ratas junto a los muertos saliendo con la furia
de los albañales, los hombres y mujeres sin palabras.
Más allá del desove de los jardines moribundos, está el mundo y su aliento
suicida, están los territorios del harapo. (Sin duda, es largo el camino
de la liberación), los días del abrazo y la luz humillada en el grafiti obsceno:
el poema, después de todo, se escribe en la página de sangre.
Barataria, 08.VII.2014