Imagen
cogida de textosyfotos.blogspot.com
INVENȚIE
(Uneori ne inventăm amintirile pentru a continua trăi.)
În umbra de
moloz, lampa cu orizontul său de fideli: uraganele
de funingine smulg oglinda,
cealaltă
voce, care este responsabilă pentru diseminarea timpului.
Ce ne rămâne
din letargie și nestatornicie în clipa promitătoare?
Întotdeauna
posedă senzația cimitirelor în gură, mereu indisponibile.
în viitor,
pentru că este plin de absurdități în gât.
Niciodată nu
voi înțelege seceta când pieptul va sângera ...
Barataria,
27.III.2014
Versión al
rumano deAlexandra Mihalcea
INVENCIÓN
(A veces nos inventamos los recuerdos para seguir viviendo.)
A la sombra
del escombro, el candil con su horizonte de hollín: los asiduos
huracanes
arrebatan el espejo,
esa otra voz
que se encarga de divulgar el tiempo.
¿Qué nos
queda del letargo o lo voluble del instante promisorio?
Siempre
posesa la sensación de cementerios en la boca, siempre inasequible
el futuro,
por ello se ha llenado de absurdos la garganta.
Jamás
entenderé la sequía cuando se desangra el pecho…
Barataria,
27.III.2014
No hay comentarios:
Publicar un comentario