Imagen cogida de la red
PAT
Acolo în
colțul vorace dintre pereți, patul îngust al nopții
pustii. Pe plapumă, toate resturile simțurilor, (cuvintele
iremediabile) poate că balamalele celor prăbușiți. Acoperișul ars
de praf, țiglele ca o mulțime indefinibilă de oameni.
(Muge rugina în mijlocul gâtlejului, gândacii își scurg
metabolismul lor cumplit, curge utopia prin cerneală.)
-Nu încapi prin acest tunel îngust de animal veninos,
nici nu poți sparge crusta ceții: dorm printre rămășițe ciudate,
și mă îmbrac cu haina absențelor.
Mâine îmi voi arunca rămășițele arse în corp.
Neapărat vor veni zile mai bune pentru a umple vasul până la margine.
pustii. Pe plapumă, toate resturile simțurilor, (cuvintele
iremediabile) poate că balamalele celor prăbușiți. Acoperișul ars
de praf, țiglele ca o mulțime indefinibilă de oameni.
(Muge rugina în mijlocul gâtlejului, gândacii își scurg
metabolismul lor cumplit, curge utopia prin cerneală.)
-Nu încapi prin acest tunel îngust de animal veninos,
nici nu poți sparge crusta ceții: dorm printre rămășițe ciudate,
și mă îmbrac cu haina absențelor.
Mâine îmi voi arunca rămășițele arse în corp.
Neapărat vor veni zile mai bune pentru a umple vasul până la margine.
Traducere în română de
Andrei Langa
CATRE
Allá en la esquina voraz de las
paredes, la cama estrecha de la noche
desierta. A la sábana, toda la
erosión de los sentidos, (las palabras
irremediables) quizá los viejos resortes desplomados. El techo quemado
por el polvo, las tejas como una
romería indefinible.
(Muge el moho en medio de la
garganta, supuran los escarabajos
su metabolismo nefasto, corre la
utopía a través de la tinta.)
—No cabes en esta estrechez de animal
ponzoñoso,
ni puedes alterar el bagazo de la
niebla: duermo entre extraños güishtes,
y me arropo con el nudo de las
ausencias.
Mañana quitaré todo el ajuate quemado
en mi cuerpo.
De seguro vendrán días mejores para
llenar el cántaro hasta que rebalse.
Barataria, 17.X.2013
Hola, André. He tenido que redactar un poco este poema en rumano, así que, si es posible, haces los cambios necesarios... Un abrazo, A.L.:PAT
ResponderEliminarAcolo în colțul vorace dintre pereți, patul îngust al nopții
pustii. Pe plapumă, toate resturile simțurilor, (cuvintele
iremediabile) poate că balamalele celor prăbușiți. Acoperișul ars
de praf, țiglele ca o mulțime indefinibilă de oameni.
(Muge rugina în mijlocul gâtlejului, gândacii își scurg
metabolismul lor cumplit, curge utopia prin cerneală.)
-Nu încapi prin acest tunel îngust de animal veninos,
nici nu poți sparge crusta ceții: dorm printre rămășițe ciudate,
și mă îmbrac cu haina absențelor.
Mâine îmi voi arunca rămășițele arse în corp.
Neapărat vor veni zile mai bune pentru a umple vasul până la margine.