Khloé, imagen de André Cruchaga
KHLOÉ
A murit. Ea a murit. Ce cărare oare îți
absoarbe saliva,
fluierul suspinului pe care mi-l lași,
ascunzișul părasit și jucăriile?
(Îmi
scapi, acum, așa cum mi se duc toate zilele săptămâinii.)
Ai fost
dragostea care acum mă părăsește; pleci și îmi lași
cu
brațele goale, rămase în aer.
Șuieră
vântul în timp ce dormi. În vreme ce ochii ți se închid.
Subterana
mușcă din cadavrul tău ca un fin șifonier. La urma urmei,
vei
deveni memorie și spectrul ce va răsare între vitralii.
Vei fi,
cum începi să respiri prin suflarea mea, ritualul de a mă saluta
în
toate diminețile, lătrând ca și până acum la visele mele.
Traducere
în română de Andrei Langa
KHLOÉ
Ha muerto. Ella ha muerto. ¿Qué sendero absorbe tu saliva,
la flauta del sollozo que me dejas, abandonado el escondite y los juguetes?
(Te me escapas, ahora, como lo hacen todos los días de las semanas.)
Eras el amor que ahora se me escapa de las manos; te vas y me dejas
los brazos vacíos, extraviados.
Silva el viento mientras duermes, mientras se cierran los ojos.
El subsuelo muerde tu cadáver como un armario inasible. Al fin y al cabo,
serás memoria y el espectro que me amanezca entre lunas.
Serás, como volver a empezar en mi aliento, el rito de saludarme
todas las mañanas ladrándole todavía a mis sueños.
Barataria, 09.VI.2013
No hay comentarios:
Publicar un comentario