TROTUAR

Imagen cogida de la red

TROTUAR

Încă îmi mai strigi numele ca un  clavicord vechi. Între inele rătăcitoare

și câini vagabonzi, anotimpul uscat alungă păsările:

—presentimentul pare îmbrăcat în eternitate (colțurile dezleagă șofranul
nopții ); eu rămân, pentru orice eventualitate, în așteptarea lui Dumnezeu
ca să vorbească cu mine…

Barataria, 03.IX.2013, din cartea POST SCRIPTUM

Traducere în română de  Elisabeta Botan

  

ANDÉN

Aún gritas mi nombre como un viejo clavicordio. Entre anillos errantes

y perros callejeros, la estación seca ahuyenta los pájaros:

—parece que el pálpito se vistió de eternidad (sueltan las esquinas el azafrán

de la noche); yo me quedo, por si acaso, a la espera de que Dios

hable conmigo…

Barataria, 03.IX.2013, del libro POST SCRIPTUM