CREMATORIU

Imagen cogida de la red

CREMATORIU 

După aceea se va răspândi anonimatul, dar va stinge nostalgia câinelui meu.
Atunci nu voi mai fi prizonierul atâtor convulsii de salivă: am pierdut noțiunea
timpului încercând să fiu om liber;
(călușul nu permite bolboroseala nici măcar nemărginirii.)
Am greșit ca de atâtea ori: am vrut doar să respir în mijlocul vacarmului,
între prizonieri și deliruri subterane,
între garoafele roșii ale lingușelilor până la oboseală.
—Cineva m-a închis disipând detractorii pentru a-și acoperi deficitul
monetar (de asemenea, poezia  întărește sufletul),
o spun acum când curtoazia zicătorilor arde în saramură
de carnaval. Ah, ușa izbită a nopții metalice și foșnetul clarității.

Barataria, 23.IX.2013, din cartea POST-SCRIPTUM

POEMA TRADUCIDO AL RUMANO POR ELISABETA BOTAN

CREMATORIO

Después cundirá el anonimato, pero morirá de nostalgia mi perro.

Ya no seré prisionero de tantas convulsiones de saliva: perdí la noción

del tiempo tratando de ser hombre libre;

(las mordazas no permiten balbucear ni siquiera lo inmensurable.)

Me equivoqué como tantas veces: sólo quise respirar en medio del griterío,

entre rehenes y delirios subterráneos,

entre los claveles rojos de los faroles hasta el cansancio.

—Alguien me recluyó esparciendo detractores para cubrir su déficit

monetario (la poesía también endurece el alma),

lo digo ahora cuando arde la cortesía de los refranes en escabeche

de carnaval. Ah, el portazo de la noche metálica y el crujido de la claridad.

Barataria, 23.IX.2013, del libro POST SCRIPTUM