Imagen cogida de la red
ĂGAZURI
În plină ploaie, sub strălucirea fulgerelor.
Deschise zăgazurile
incendiului: poate o umbră sau amintirile își vor face treaba.
Am distrus roua în fragmente mărunte , am rupt ochiul tuturor ritualelor
expierii, (caverna n-a fost niciodată paradis),
nici delirul o semință revelată.
Vârtejul a fost unica extensie a apei vărsate; mereu a fost prima
sarea și fosa ei,
mereu capcanele răscolind porii, la pânda farfuriei și a conspirațiilor ei
și după dedesubtul adânc al infrașisabilului.
Într-o zi, pur și simplu, am încetat să mai fiu prizonierul pietricelelor...
Barataria, 26.X.2013, din cartea POST-SCRIPTUM
Poema traducido al rumano por Elisabeta Botan
COMPUERTAS
La plena lluvia, bajo el resplandor de los relámpagos.
Abiertas las compuertas
del incendio: quizás una sombra o los recuerdos hagan lo suyo.
Destrocé el rocío en fragmentos diminutos, rompí el ojo y todos los
rituales
de la expiación, (nunca fue paraíso la caverna),
ni el delirio una semilla revelada.
El vértigo fue la única extensión del agua corrida; siempre fue primero
la sal y su fosa,
siempre las trampas escarbando en los poros, al acecho el plato y sus
conjuros
y la trastienda honda de lo infranqueable.
Un día, simplemente, dejé de ser rehén de los guijarros…
Barataria, 26.X.2013,
del libro POST SCRIPTUM
No hay comentarios:
Publicar un comentario