OBSCURITATE

Imagen cogida de la red

 OBSCURITATE

Aici arzând ultimul stertor al luminii, retinele negre ale timpului. 

Oglinda abia vizibilă agățată de grinzile cerului.

Toate ghiveciurile ireale în minutele ce rămân de chiștoace:

o oarecare cămară insondabilă unde îmi păstrez fleacurile,

coșul apoteotic al obsesiilor

și imperativul de a zâmbi bănuielilor arcuirii. (Într-o lume

de consum  fiecare învață să subziste în mijlocul somnambulismelor.)

—Desigur nu sunt necesare măștile când abundă obscuritatea.

La masa voracității, profeția șoimilor.

Au spus-o furnicile încă de când au spulberat grădina...

Barataria, 10.X.2013, din cartea POST-SCRIPTUM

 Poema Traducido al rumano por Elisabeta Boan.

OSCURIDAD

Ahí quemado el último estertor de la luz, negras las retinas del tiempo.

El espejo apenas visible colgado en los cuartones del cielo.

Todas las pepitorias irreales en los minutos que quedan de las colillas:

alguna alacena insondable donde guardo mis tiliches,

el guacal apoteósico de las obsesiones

y el imperativo de sonreírle a las escamas de la alomada. (En un mundo

de consumo cada quien aprende a subsistir en medio de los sonambulismos.)

—Por cierto que no se necesitan máscaras cuando la oscuridad abunda.

En la mesa de la voracidad, la profecía de los azores.

Ya lo dijeron las hormigas cuando desvanecieron el jardín…

Barataria, 10.X.2013, del libro POST SCRIPTUM