Imagen cogida de la red
CĂȚĂRĂTOARE
De la perete la vânt, schelele dezgropate ale
chipului.
Imutabilul monument al minutelor, frunza ce se
sufocă în mână
și această hartă de iarnă cu numere ireale.
—Am rupt zodiacul cu ferocele lui lighioane, cu
toate ridurile
frunzișului și umflăturile apelor de acreală.
(E probabil ca timpul să fie pentru toți căpătâi), și
ca,
întrospecția, să înflorească în respirație, fără
anunțuri de nici un fel.
Cât despre mine nu mai am febră ca să o controlez:
acum îmi e suficientă
pădurea cernelei,
grinzile de hârtie și candela într-un loc vizibil.
(Presupun că fiecare se distruge în felul său;
discernământul e un muzeu
pentru
rock-and-roll. În orice caz bluesul e inevitabil.)
Barataria, 04.X.2013, din cartea POST-SCRIPTUM
Barataria, 04.X.2013, din cartea POST-SCRIPTUM
Poema Traducido al rumano por Elisabeta Botan
ENREDADERA
Desde la pared al viento, los andamios
desenterrados del rostro.
El inmutable monumento de los minutos, la hoja que
se ahoga en la mano
y ese mapa de invierno con números irreales.
—Rompí con el zodíaco y sus feroces alimañas, con
todas las arrugas
del follaje y sus hinchadas aguas de vinagre.
(Es probable que para todos los tiempos haya
almohada), y que, la introspección, florezca en la
respiración, sin anuncios de ninguna índole.
Por mi parte no tengo más fiebre que controlar: ya
me es suficiente
el bosque de la tinta,
los cuartones de papel y el candil en un lugar
visible.
(Supongo que cada quien se destruye a su manera; el
albedrío ya es museo
para del rock
and roll. En todo caso está inevitablemente el blues.)
Barataria, 04.X.2013, del libro POST SCRIPTUM
No hay comentarios:
Publicar un comentario