Imagen cogida de la red
PICĂTURI
Cade din nou picătura din frunză peste pielea
ce se înfioară: ajunge până
la marginea coroanei, ochi rostogolit aproape
de capătul schelelor.
Cum e aerul trecut prin golul luminii,
cum e vântul ce bate în portalul pleoapelor,
această sete din gura balcoanelor. Palpită părți din mobilier
(reminiscență a chitarei de foc, fotografie în toate cele patru unghere ale ecoului.)
Cum e aerul trecut prin golul luminii,
cum e vântul ce bate în portalul pleoapelor,
această sete din gura balcoanelor. Palpită părți din mobilier
(reminiscență a chitarei de foc, fotografie în toate cele patru unghere ale ecoului.)
Merg la întâmplare. –îmi zic.
Aceeași venă spartă a odăii ce se aseamănă furtunii.
Misterul se impune în detrimentul dorinței de somn: în vârtejul zorilor,
Aceeași venă spartă a odăii ce se aseamănă furtunii.
Misterul se impune în detrimentul dorinței de somn: în vârtejul zorilor,
corpul cu un surplus de cerneală.
(Toate căderile stropilor sunt pură arhitectură, suspin venit
din respirație, aproape anaforă.)
(Toate căderile stropilor sunt pură arhitectură, suspin venit
din respirație, aproape anaforă.)
Traducción al rumano
por Andrei Langa
GOTAS
Vuelve la gota de la hoja sobre la piel que
se alza: asciende hasta
el costado de los abanicos, delgado ojo a
quemarropa de los andamios.
Como el aire en las agujas de la luz,
como el viento en el portal de los párpados,
esta sed sobre el mantel de los balcones. Pulsan
desnudas las mueblerías,
(reminiscencia de guitarra de fuego, fotografía en
los cuatro costados
del eco.) Voy a tientas, —me digo.
Siempre la vena rota de la habitación semejante a
la tormenta.
Avanza el misterio en detrimento del bostezo: en la
marejada del alba,
el cuerpo con redoble de tinta.
(Todas las horcajadas de las gotas son
arquitectura, jadeo desclavado
de la respiración, al punto de la anáfora.)
Barataria, 05.X.2013
No hay comentarios:
Publicar un comentario