Imagen cogida de la red
PEISAJ
Viitorul e doar o cale fără ochi; cu cât mai mult
cineva ar vrea să-i deschidă
gura, suflarea înnoptează înainte ca trilul să fie
vizibil.
Fidel repertoriului vinețiu al luminii, am scris
propriile mele manuale:
uneori întregul peisaj e haotic ca funinginea
cearcănelor,
ca bucuria grea a iremediabilului.
—Între rude, pielea sării, recompensa
prezentului...
Barataria, 05.X.2013, din cartea POST-SCRIPTUM
PAISAJE
El futuro es sólo una calle sin ojos; por más que
alguien quiera abrir
su boca, el aliento anochece antes que se haga
visible el trino.
Fiel al repertorio cárdeno de la luz, he escrito
mis propios manuales:
a veces todo el paisaje es caótico como el hollín
de las ojeras,
como la dura alegría de lo irremediable.
—Entre deudos, el cuero de la sal, recompensa del
ahora…
Barataria, 05.X.2013, del libro POST SCRIPTUM
No hay comentarios:
Publicar un comentario