Imagen cogida de la red
ZBUCIUM
Folosesc la ceva zbuciumările?—A trăi pentru a
muri, a ne lupta cu timpul;
gândirea ne târăște spre alte voci ale ficțiunii:
umbre
cu mine până la lumina cuvintelor, oarbă așteptare
pe taburetele
morții, luptă care scindează închizătorile.
(Socoteala cearșafurilor postume și
solitare, de la fereastra galbenă a anilor,
întotdeauna e ciudată și confuză.)
—Dincolo de ramurile brațelor, a scheletului ce
linge noaptea,
stă imunitatea risipindu-se în lutul care sunt;
unul mereu lovește cu coatele foamea pe
trotuare, —există atâtea guri
că vestibulele sunt insuficiente pentru
transparență...
Barataria, 22.IX.2013, din cartea POST-SCRIPTUM
Poema traducido por Elisabeta Botan
DESVELO
¿Sirven de algo los desvelos? —Vivir para morir,
pelearnos con el tiempo;
el pensamiento nos arrastra hacia otras voces de la
ficción: sombras
conmigo hasta la luz de las palabras, ciega espera
en el taburete
de la muerte, batalla que escinde las cerraduras.
(Siempre es extraño y confuso contar las sábanas
póstumas e íngrimas
de la ventana amarilla de los años.)
—Más allá de las ramas de los brazos, del esqueleto
que lame la noche,
está la inmunidad derritiéndose en el barro que
soy:
uno siempre se codea con el hambre en los andenes,
—hay tantas bocas
que los zaguanes resultan insuficientes para la
transparencia…
Barataria, 22.IX.2013, del libro POST SCRIPTUM
No hay comentarios:
Publicar un comentario